Faceți căutări pe acest blog

luni, 31 ianuarie 2011

Succesul din inima

Nu cred ca exista om care sa nu-si doreasca prosperitate, succes – indiferent ce forma iau acestea. Unii doresc succes social, altii in tratamentul urmat, altii in iubire sau afaceri, iar unii vor sa aiba succes in… efortul de a fi lasati in pace. Pentru unii succes inseamna sa traverseze situatii neobisnuite, ca niste zei olimpieni. Altii traiesc succesul daca li se sustine adevarul si li se da dreptate. Unii isi reprezinta succesul in premii, altii in aplauze, unii intr-o cina romantica sau o masa copioasa, altii cunosc succesul cand isi permit o pereche de pantofi noi. Dar fie ca e vorba de recunoastere sociala sau de propria satisfactie, cu totii ne dorim reusita in directia in care ne depunem eforturile.
Dar ….desi ne dorim succesul - unii dintre noi chiar cu disperare - totusi cei mai multi nu facem altceva dacat sa-l alungam de langa noi, zi de zi. Pentru ca nu stim sa ne relationam cu SUCCESUL suntem sabotorii propriului nostru succes.
A te relationa cu tot ce inseamna PROSPERITATE, REUSITA, REALIZARE, inseamna sa le recunosti prezenta oriunde si la oricine le intalnesti.

Profetirea propriului succes

Cand cineva ne impartaseste vestea succesului sau, cel mai frumos dar pe care i-l putem face este sa ne bucuram sincer pentru succesul sau. Dar momentul este o ocazie formidabila si pentru noi de a ne conecta sufleteste la forta universala ce a permis materializarea acelei reusite. Prin bucuria pe care o simtim pentru realizarea celuilalt, vom atrage o energie a succesului in viata noastra. Aceasta deschidere a sufletului, acceptare si empatie, ne pune in rezonanta cu intreg Belsugul Universului. Virtutea de a ne bucura sincer pentru altii ne profeteste viitoarea reusita, ne deschide caile vietii, ne arata solutiile sau greselile de evitat. Bucuria ne pregateste inima sa intre in rezonanta cu tot ceea ce noi numim Succes si sa aduca in viata noastra reusita pe care ne-o dorim. Iar daca ceea ce ne dorim nu este potrivit sau benefic pentru noi (pentru ca, poate, inca nu stim ce este cu adevarat benefic pentru noi), sentimentul sincer si inocent de bucurie va atrage ceva mai bun decat ceea ce ne dorim.
Cu alte cuvinte, bunatatea inimii noastre se va cupla la Succesul rezervat pentru noi si nu la cel inchipuit de noi.
Dar ca lucrurile sa functioneze, trebuie sa ne scoatem din minte orice rationare contabiliceasca si sa facem lucrurile din inima. Cand ne bucuram sincer de orice realizare a unui semen, ne punem in rezonanta cu bucuria succesului in sine, cu esenta a tot ce numim realizare si implinire. Si ne apropiem un pic mai mult de ele.
Am putea considera ca un semn bun, fiecare ocazie cand cineva ne alege pentru a se lauda cu reusita sa.

Invidia – deconectarea de la prosperitate si succes

Inividia nu face decat sa ne indeparteze de prosperitate. Ea dovedeste incapacitatea noastra de a recunoaste bogatia si succesul, acolo unde apar. Incapacitatea de le primi cu bucurie, in realitatea in care traim, chiar daca nu sunt in posesia noastra. Chiar daca nu le avem noi, direct, faptul ca auzim despre ele este un semnal ca materializarea lor se apropie de noi. Trebuie doar sa nu le alungam prin invidii, competitie, neincredere, lacomie sau circumspectie.
Cand atragem invidiosi, desi nu ne dam seama pentru ce ne-ar putea invidia unii, este semn ca avem o relatie defectuoasa cu ceea ce numim reusita. Fie ca am atins-o sau nu, superioritatea pe care o afisam atrage atentia asupra putinului sau multului nostru.
Asadar, relatia noastra cu succesul nu se stabileste corect atunci cand:

- fie in secret ne dorim si ravnim mai mult decat avem si nu ne simtim bogati cu ce avem

- fie ne consideram superiori celorlalti pe care ii consideram lipsiti de succes.

In ambele cazuri, ideea de lipsa si neajuns se strecoara in inima si mintea noastra (nu avem noi sau nu au altii destul). Iar acest gol poate atrage (prin invidia trezita in altii) o paguba sau o nereusita viitoare. Orice gand sau emotie legate de neajunsuri, nemultumiri sau lipsa vor atrage mai departe noi motive de a fi nemultumiti si nefericiti.
Pizma arata neputinta de a te relationa cu propria prosperitate, cu propria abundenta si cu propriul succes – acelea rezervate pentru tine in aceasta existenta. Si atunci le ravnesti pe ale altuia. E de doua ori sarac, cel ce face asta – o data pentru ca se considera lipsit si a doua oara pentru credinta ca nici in viitor nu poate atinge propria ABUNDENTA.
Saracia sufleteasca atrage saracie materiala, prin pierderi de tot felul si lipsa de spor.
Critica adusa succesului altora – cimitirul propriei noastre reusite
Este foarte adevarat, nu toate succesele sunt onorante. Unii obtin banii tradand, altii intorcand spatele prietenilor, altii imbrancind, altora li se intampla sa reuseasca, aparent fara sa merite. Sunt tot felul de reusite, unele admirabile, altele explicabile, unele condamnabile, altele absurde. Explicatia este simpla: au succes, chiar si prin metode ilicite, oamenii centrati pe dorinta lor, care pastreaza o anumita inocenta in suflet sau nu isi dau seama de dimensiunea reala a faptelor lor. In momentul in care realizeaza ce au facut (regret, cainta, blamare, dezgust etc.), succesul dispare.
Altii sunt de-a dreptul malefici si tot inregistreaza succes – nu cred ca cineva vrea cu adevarat un astfel de succes. Energia negativa degajata de astfel de acumulari se intoarce asupra individului, asupra neamului sau, chiar pe generatii (plata vine, indiscutabil, pe o cale sau alta).
Cand ne intalnim cu succesul/bogatia altuia, trebuie sa le onoram (mai putin ultima categorie amintita, unde e bine sa ne abtinem de la orice fel de sentimente sau reactii). Nu pe „posesorul” lor, neaparat. A condamna bogatia din viata altui om ne trezeste invidia, inacceptarea, bucuria de a condamna si de a minimaliza o persoana, de a anihila o stradanie.
Discutabile sunt metodele inavutirii, dar ABUNDENTA in sine nu este decat energie materializata, ce are un caracter impersonal.
Cand condamnam succesul cuiva (popularitatea sa, averea sa, vitalitatea, fizicul etc.) nu vedem omul in profunzime. Iar reusita lui suntem tentati sa o percepem ca fiind obtinuta in detrimentul nostru. Dar nimeni nu poate fura succesul altcuiva. Asa cum nimeni nu moare in locul altcuiva. Fiecare are propriul sau destin si propriul sau culoar de afirmare si reusita.
Fiecare are propriul tezaur, propria abundenta si propriul succes de descoperit. Ni s-au pus in leagan. Pe acestea le vrem materializate. Cum?
a) Invingandu-ne frica de esec. Aceasta poate fi de multe ori atat de coplesitoare, incat nici nu mai initiem vreo actiune, pur si simplu renuntam inainte de a incepe, sau ne dezumflam pe parcurs, ne lasam coplesiti, spunandu-ne „oricum, n-ar fi iesit nimic”.
b) Apoi, chiar daca suna straniu, invingandu-ne frica de succes – aceasta apare cand intelegem/intuim ca un succes viitor ne-ar scoate din comoditatea noastra zilnica si ne-ar obliga sa ne asumam un statut care presupune responsabilitati mai mari.
Succesul obtinut ilicit de catre altii ne creaza iluzia ca ni se fura accesul la propria avere. Dar nimeni nu poate sa obtina ceva de la noi, decat daca ne dam cumva la o parte, daca cedam din dreptul nostru sau daca nu ne recunoastem puterea de a posea ce avem. Pierdem sau ni se fura abundeta daca ne intretinem frica, invidia, furia, ura, dusmania, lacomia, zgarcenia, posedare vlaguita, neasumarea bogatiei.
Chiar daca in viata unii par sa ia averile/drepturile altora, in plan energetic lucrurile stau altfel. Acele averi fie nu sunt corect detinute, fie nu apartin de drept divin posesorului, fie nu sunt onorate si pastrate cu putere si demnitate, de catre posesor. Ati intalnit vreodata persoane care se simteau vinovate pentru prosperitatea lor, cand intalneau oameni suferinzi sau nevoiasi? Ei bine, acestia incepeau sa-si slabeasca legaturile cu propria sanatate, cu propriul confort, cu propria iubire, cu propriile relatii, cu propriul succes social.
A ajuta si a simti compasiune este absolut onorant. Dar cainarea altora si mila pot genera o usoara jena vizavi de posesiuni, apoi chiar vinovatie, ca in final sa se creeze subconstient, o nevoie imperioasa de echilibrare, atragand astfel o pierdere compensatorie. Moralitatea este salvata, vinovatia este vindecata! A nu se intelege de aici ca trebuie sa fim superiori, insensibili, sfidatori, indiferenti, condescendeti sau jignitori cu situatia altora. Asta ar insemna sa judecam si sa respingem lipsurile altora, adica sa ne relationam cu lipsurile (prin dezgust sau teama) si deci sa le atragem mai tarziu in propria viata – conform legii rezonantei: rezonezi cu lucrul la care te gandesti, indiferent daca termenii sunt pozitivi sau negativi.
Lucrurile apar in viata noastra daca le strigam pe nume, daca le pomenim. Nu conteaza ca o facem cu dragoste sau dezaprobare. Numele este rostit – legatura a fost creata! De aceea e bine sa pomenim mai putin esecurile si aspectele care ne displac in viata si sa pomenim mai des succesele. Sa ne fixam atentia si iubirea mai mult pe ce vrem sa obtinem ori sa crestem in viata noastra si mai putin pe ce vrem sa respingem.
Ganditi-va la un lucru: de fiecare data cand respingem ceva sau folosim o negatie este pentru ca vrem contrariul. Nu e mai bine atunci sa ne dorim direct acel lucru si sa folosim afirmatii si fraze constructive?
Inima stie unde este succesul!
Pentru a obtine in viata noastra lucrul dorit, trebuie sa ne cream o legatura intima, energetica, chiar spirituala, cu lucrul pe care vrem sa-l atragem. Trebuie sa-i cream loc, sa-i dam un spatiu in viata noastra. Sa ne pregatim inima sa-l primeasca deschis. Intr-un fel, sa ii cream o matrice energetica, pentru a se putea materializa.Succesul si Abundenta trebuie sa existe mai intai in inima noastra, pentru a se putea materializa in viata noastra. Si cand ele exista in inima, ne vom putea bucura pentru oricine care deja le are in viata sa.

Daca ne dorim sanatate, va trebui sa o simtim mai intai peste tot pe unde ne duc pasii si viata. Sa o indentificam si sa relationam cu ea. Sa ne bucuram de fiecare data cand o recunoastem in viata cuiva si sa o invocam cand vedem stradania unui semen de a o atinge. Sa o recunoastem in fiecare aliment pe care il consumam – gandindu-ne la ea si multumind hranei pentru energia vitala pe care o contine (in masura in care contine – depinde de noi ce hrana alegem sa ne punem pe masa).

Daca ne dorim bani, sa ne bucuram de fiecare data cand ii vedem sau ii atingem, de fiecare data cand cineva ne pomeneste de prosperitatea sa. Nu ca si cand ar fi a noastra, sau am tanji-o pentru noi. E imposibil sa ai bunul altuia, cand Universul ti-a rezervat propria ta bogatie (cei care isi insusesc cu adevarat bunul altuia, cedeaza fara sa stie ceva dintr-un bun al lor: sanatate, iubire, apreciere, familie etc.).

Daca ne dorim prietenie sincera, o vom recunoaste si ne vom bucura pentru ea, de fiecare data cand o vom intalni in viata cuiva. O vom cultiva in jurul nostru, pregatindu-ne sufletul pentru ea.

Daca ne dorim iubire, ne vom bucura pentru dragostea unor apropiati. Nu vom tanji dupa iubirea altora, nici nu vom judeca felul in care altii au obtinut-o, ci vom cauta sa-i cerem vietii propria noastra iubire, aceea pentru care inima noastra e pregatita.

Daca ne dorim copii, ne vom bucura sa-i intalnim oriunde viata ne va aduce in preajma lor. Bucurandu-ne pentru cei care ii au, incurajandu-i pe cei care se pregatesc sa fie parinti, felicitandu-i pe cei care i-au crescut.

Daca ne dorim succes profesional, ne vom bucura pentru succesul altora si le vom dori succes celor ce vor sa se afirme, insotindu-i cu gandurile noastre bune, dandu-le incredere, energie si curaj.

Daca ne dorim abundenta, atunci sa o recunoastem si sa o onoram cu bucurie, oriunde si la oricine o intalnim.

Concluzie

Orice ne dorim sa obtinem, trebuie sa traim mai intai in inima.

Sa relationam cu ceea ce dorim sa avem, intrand in rezonanta oricand si cu orice prilej cu acel lucru.

Sa ne bucuram cand altii au ceea ce noi ne dorim – e semn ca se apropie si de noi propria noastra realizare si implinire.

Sa-i multumim Vietii pentru nesfarsita sa ABUNDENTA din care ne putem servi oricand.

de Camelia Patrascanu

duminică, 30 ianuarie 2011

IUBIRE - INOCENTA - COPII

Astazi am citit cateva povestioare despre copii care, m-au emotianat pana la lacrimi si care m-au inspirat sa scriu acest subiect.
Exista oare o legatura intre iubire, inocenta si copii? Cu siguranta ca da.
Inocenta, este intelepciunea pe care Dumnezeu ne-a dat-o in dar. Din pacate, cu trecerea anilor, pierdem acest dar. Copii insa, in inocenta lor, stiu sa iubeasca neconditionat. Ei nu urasc, nu invidiaza, nu judeca pe nimeni, nu barfesc....pana cand incepem sa-i invatam noi despre toate acestea. De ce oare nu invatam noi de la ei?
Fiecare om are copilul sau interior. Sa lasam copilul interior sa rada iar, sa se joace, sa iubeasca, sa nu se teama de nimic, sa se bucure de viata!
Vom fi mai fericiti! Ne ridicam vibratiile la frecvente mai inalte.
Suntem ca un magnet. Atragem spre noi, ceea ce gandim si simtim. Bucuria atrage mai multa bucurie, fericirea atrage mai multa fericire, abundenta din toate punctele de vedere, chiar si materiala.
Zambeste in fiecare zi, bucura-te pentru tot ce ai, binecuvanteaza si fi recunoscator!
Totul este iluzie, doar IUBIREA este reala.
In final, am sa va spun si voua o povestioara.
Un copil descult,tremurand de frig, statea pe strada in fata unei vitrine.
O doamna, care trecea, se opri si-l intreba ce face acolo.
"Ii ceream lui Dumnezeu sa-mi dea o pereche de pantofi" spuse copilul.
Doamna il lua de mana si intrara in magazin. L-a rugat pe vanzator sa-i dea un vas cu apa, prosop si sosete. Cand vanzatorul aduse cele cerute, cu permisiunea lui, il duse pe copil in spatele magazinului, il spala, il sterse, ii puse sosetele si-i cumpara si o pereche de pantofi. L-a mangaiat pe copil si i-a zis: "Desigur, acum te simti mai bine!"
Cand se intoarse sa plece, copilul o apuca de mana si cu lacrimi in ochi, o intreba: "Dumneavoastra sunteti sotia lui Dumnezeu?"

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Anul 2012 - Paradis sau Infern?

Aceasta este intrebarea care ne framanta pe toti. Traim vremuri tulburi, sistemul creat de noi pe planeta este tot mai instabil. Ceva malefic parca pluteste in aer.Suntem intr-o criza cum n-a mai fost pana acum.Traim de multa vreme in intuneric, pacaliti, manipulati, condusi din umbra.
Nu anul 2012 va aduce Infernul, pentru ca eu cred, ca in Infern traim acum.
Anul 2012 va deschide portile catre Paradis, cand Terra va intra in Centura Fotonica. Acest fapt pare sa duca la transformarea omului profetita de Biblie,la o magnifica experienta spirituala. Intreaga omenire va trece intr-o alta dimensiune, a-5-a, schimbarile ce vor urma fiind:
- vom depasi tehnologia actuala
- banii vor disparea ca necesitate
- ADN-ul uman va fi reprogramat ajungand la 12 spirale (2 in prezent)
- se va produce un amplu proces de rearmonizare, de recalibrare a frecventelor propriului corp uman cu cele de referinta din Univers - asa
numita "INALTARE".
- intuitia si capacitatea paranormala creste
- reactivarea creierului (10-15% in prezent)
- bolile, inclusiv cele incurabile, vor disparea
In timpul acestor transformari spre bine, din pacate, vom avea simptome neplacute ca: dureri, ameteli, insomnii, stari de neliniste si stres.
Vestea buna este ca aceste semne ne anunta ca organismul nostru se purifica.
Vestea proasta este ca cei care persista in vibratii joase, negative (ura, invidie, rautate, egoism, etc) nu vor rezista transformarii.
Concluzia este ca trebuie sa invatam sa devenim mai buni, mai iubitori, sa traim in armonie, cu lumina, avand intelegere si compasiune pentru a corespunde cu frecventa Mamei Pamant.
Schimbarile care se asteapta in 2012 vor modifica total omenirea si viata pe Terra.
Nu credeti ca Paradisul va fi pe Pamant?

A binecuvanta

Cand va treziti, binecuvantati ziua care incepe, deoarece vine plina de daruri nevazute, pe care le veti chema catre voi prin aceasta binecuvantare, pentru ca a binecuvanta inseamna ca sunteti constienti de numarul infinit de daruri prezente in fiecare colt al Universului si le chemati catre voi.Atunci cand treceti pe langa oameni pe strada, in autobuz, la locul de munca, la cel de relaxare, binecuvantati pe acestia.
Pacea binecuvantarii ii va insoti pe drumul lor si blanda lumina acesteia se va revarsa si ii va calauzi pe cale.Atunci cand va intalniti si discutati cu diverse persoane binecuvantati-le sanatatea, munca, bucuria, relatia cu Dumnezeu, cu ei insisi si cu altii. Binecuvantati-le aspectul financiar si abundenta din vietile lor, binecuvantati in orice fel imaginabil pentru ca aceste acte nu numai ca vor sadi semintele vindecarii in viata acestora, dar si pentru voi intr-o buna zi vor rasari roadele acestor acte, si va vor
lumina viata acolo unde ea parea arida.
Atunci cand cineva va raneste si se poarta cu tine intr-un mod jignitor, raspundeti-i cu o binecuvantare; binecuvantati cu bucurie, sincer, complet, pentru ca astfel de actiune care porneste din inima se constituie ca un scut care va protejeaza de efectul actiunii lor si care face ca sageata indreptata catre voi sa ricoseze.A binecuvanta insemna ca din adancul fiintei tale, din cel mai launtric colt al inimii, sa doresti binele in mod neconditionat, complet, fara a astepta ceva in schimb.A binecuvanta inseamna
a recunoaste si a preaslavi ceea ce este darul lui Dumnezeu.
A binecuvanta inseamna a invoca aceea ca grija Divina sa se reverse peste cel la care ne gandim, a vorbi sau gandi cu recunostinta.

A binecuvanta tot ceea ce ne inconjoara. fara nici o forma de discriminare, este cea mai inalta forma de a darui. Cei pe care ii binecuvantam nu vor sti niciodata de unde a aparut acea raza de soare pe cerul innnourat al vietii lor, iar noi rareori vom vedea lumina care se revarsa in vietile lor.
Cand ceva in vietile voastre nu merge asa cum doriti, cand ceva neasteptat va darama planurile si va pune la pamant, binecuvantati cu fervoare, pentru ca viata va invata o lectie, pe care chiar voi ati acceptat sa o primiti. Incercarile prin care trecem, sunt binecuvantari ascunse si cete de ingeri
ne insotesc in acestea.
A binecuvanta inseamna a deveni constient de frumusetea universala, omniprezenta ascunsa ochilor nostri; inseamna sa activezi legea universala a atractiei, lege care va aduce in viata noastra, din cele mai indepartate colturi ale Universului, lucrurile de care ne vom bucura.
Este imposibil sa binecuvantezi si sa judeci in acelasi timp. Deci pastrati-va permanet intentia de a binecuvanta tot ceea ce intalniti, pentru ca astfel, intr-o buna zi, veti vedea in tot ceea ce va inconjoara prezenta lui Dumnezeu.
Fiti binecuvintati!
Traducere dupa un articol de Pierre Pradervand

Sursa: infinitaiubire, articol primit de la Riana Craciuned

vineri, 28 ianuarie 2011

COMPASIUNE

     Compasiunea este iubire, vine din inima, este neconditionata, ea doar ESTE. Ni se intampla foarte rar, dar odata ce o stapanim, poate fi cea mai mareata vindecare.
Compasiunea este abilitatea de a-l vedea pe celalalt fara sa-l judeci si fara sa ai dorinta de a comenta sau de a da sfaturi, ci doar sa-l vezi cu iubire si intelegere.
Compasiune este a recunoaste ca fiecare are propria cale de viata la fel ca si tine, de a nu interveni in aceasta cale si de a avea iubire pentru toti - totala si neconditionata - fara judecati, frica sau oricare alta emotie. Este putinta de a fi in prezentul lor, fara ca Sinele sa vrea sa fuga pentru ca nu-i place ce vede.
Pana cand nu putem fi in prezentul unui suflet care sufera,simte durere, se lupta cu emotiile si problemele fizice, fara sa ne implicam si fara sa dorim sa-l schimbam sau sa dam sfaturi, nu avem compasiune.